Fenomenul de bullying în școli

 Violenţa în școală este o certitudine, de la incinentele abia perceptibile, unele fiind de natură emoţională, mascată (ameninţări, şicanări, jigniri, umiliri etc.), până la evenimentele extreme (loviri, bătăi etc.). Toate acestea se înscriu sub umbrela complexă a ceea este denumit de specialişti fenomenul bullying, considerat ca fiind o formă de violenţă.

Ce este bullying-ul?

Bullying-ul este un comportament agresiv, de hărţuire constantă şi de durată a unui elev sau grup de elevi, de către un alt elev sau grup de elevi.

În literatura de specialitate sunt prezentate trei caracteristici ce definesc fenomenul şi ne ajută să îl identificăm mai uşor în jurul nostru, diferenţiindu-l de un comportament agresiv reactiv (însoţit de furie ca răspuns la o provocare sau frustrare): este un comportament agresiv şi abuziv adoptat în mod intenţionat, se repetă în timp şi există un dezechilibru de putere între părţile implicate. Aşadar, bullying-ul apare atunci când o persoană/copil agresează fizic, verbal şi/sau psihologic, în mod intenţionat şi repetitiv, o altă persoană cu capacitate redusă sau nulă de a se apăra.

Formele de bullying care pot fi identificate în mediul şcolar sunt: folosirea de porecle, înjurăturile, insultele, intimidările, ameninţările (bullying verbal); loviturile/bătăile, îmbrâncelile, înghiontelile, scuipăturile (bullying fizic); răspândirea de zvonuri, bârfe, minciuni, manipulările, denigrările, glumele şi ironiile realizate cu intenţia de batjocori şi umili, excluderea unui copil dintr-un grup  (bullying social).

Bullyingul în şcoli reprezintă o problemă relaţionată cu vârsta copiilor şi până nu demult adulţii (părinţi şi profesori) priveau acestă problemă cu o atitudine relaxază de tipul „aşa sunt copiii” sau „copiii sunt copii”. Formele mascate, precum tachinarea, poreclirea trec neobservate, considerându-se că fac parte dintr-un climat normal de şcoală. În realitate, aceste forme uşoare reprezintă stadiile incipiente ale formelor mai grave, cu care elevii şi, uneori, profesorii şi părinţii, ajung să se obişnuiască şi să le accepte ca făcând parte din viaţa de şcoală.

Cadrele didactice au un rol important în prevenirea şi ameliorarea situaţiilor de agresivitate/violenţă în şcoală prin organizarea unor activităţi educative cu scopul de a oferi un mediu sigur de învăţare pentru elevii lor.

Câţiva paşi care pot fi urmaţi de către cadrele didactice pentru a diminua fenomenul de bullying în şcoli:

  1. Cunoaştere, observare şi intervenţie promptă. Cunoaşterea caracteristicilor victimei şi a agresorului, pentru a identifica cu mai multă uşurinţă copiii implicaţi.  Observarea colectivului clasei, în timpul orei, dar şi în pause și intervinția promptă în orice situaţie pentru gestionarea ei, evitând confruntarea directă dintre victimă şi agresor.
  2. Crearea unui mediu sigur de învăţare. Stabilirea unor limite ferme cu privire la comportamentul inacceptabil, aplicarea consecventă a unor sancţiuni non-punitive, non-fizice, pentru comportamentul inacceptabil sau pentru încălcarea de reguli. Un management inovativ al clasei va favoriza învăţarea comportamentelor neagresive.
  3. Implicarea copiilor şi a părinţilor în găsirea de soluţii.  Dezvoltarea unor programe de informare a elevilor privind modalităţile adecvate de gestionare a unor situaţii concrete de violenţă (negocierea conflictelor, comunicarea asertivă, etc.); încurajarea exprimării opiniei elevilor în cadrul dezbaterilor curente; valorificarea în timpul orelor de dirigenţie a temelor relevante pentru problematica violenţei (drepturile şi îndatoririle individului, libertate şi normă/ regulă de comportament, decizie şi consecinţele deciziilor, abilităţi sociale etc.); programe şi activităţi extra-curriculare (săptămâna împotriva violenţei; concursuri/expoziţii tematice la care să participe, pe lângă elevi şi cadre didactice şi părinţii). Organizarea de întâlniri cu părinţii ai căror copii manifestă comportamente agresive repetate, în cadrul cărora părinţii se pot asculta unii pe alţii şi pot identifica soluţii posibile, limitele care există în situaţiile cu care se confruntă, ceea ce este acceptabil, caracteristic vârstei şi ceea ce nu este.

Profesorii, elevii, părinţii si personalul auxiliar ar fi bine să colaboreze pentru a face din spaţiul şcolar o zonă sigură.

Proiectul ”Aleg să mă implic. STOP Bullying!” este implementat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societaţii Civile.

Pentru mai multe informaţii despre proiect şi despre fenomenul de bullying, vă invităm să accesaţi website-ul Asociaţiei Spring www.asociatiaspring.ro şi pagina de socializare Facebook Aleg să mă implic. STOP Bullying.

 

Asociaţia SPRING derulează în perioada 1 octombrie 2014 – 31 martie 2015, în Bucureşti, proiectul Aleg să mă implic. STOP Bullying! în parteneriat cu Asociaţia STAGE ONE PRODUCTION şi Asociaţia DIRECT. Iniţiativa îşi propune să contribuie la prevenirea şi combaterea fenomenului bullying prin activităţi educative nonformale adresate elevilor, profesorilor, consilierilor şcolari şi poliţiştilor.

 

Autori : Ioana CONSTANTIN, Andreea VASILE

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *